Feeds:
Posts
Comments

Archive for June, 2007

despre Mihai

Daca ai mai citit din cand in cand acest blog, poti cu siguranta sa spui cel putin un lucru despre mine, nu scriu despre oamenii din viata mea, sau cand fac referiri la ei, totul e generalizat si prea vag. Nu ma intrebati de ce, poate pentru ca prefer ca unele lucruri sa ramana personale, sau poate pentru ca in viata mea nu sunt atat de multi oameni, sau doar pentru ca ii tin numai pentru mine.

Si totusi, o sa scriu cateva randuri acum despre o persoana care imi este foarte draga si care este o prezenta stabila in viata mea. Este genul de om cu care daca nu vorbesti cu anii, cand te reintalnesti, reiei lucrurile exact de unde au ramas. Pe mine si pe Mihai AIESEC ne-a adus in acelasi timp si loc si in jurul acestei experiente de voluntariat am crescut oameni mari. A fost o surpriza placuta sa-l regasesc anul asta, intr-un Bucuresti aglomerat, dupa 4 ani, cred, de cand nu ne mai vazuseram. Se pare ca tot mediul ONG ii prieste, si ma bucur sa vad inca un om care crede ca poate face o schimbare in lumea in care traieste, si nu doar atat, ci chiar face ceva in directia asta. Mihai lucreaza impreuna cu WorldVision Romania pe parte de marketing. Nu o sa-i fac acum un bio, si nici promovare 🙂 vreau doar sa va spun cat este de important pentru mine sa am in jurul meu oameni in care sa cred, oameni care sa ma inspire, oameni care sa ma faca sa imi doresc sa fac mai mult cu viata mea, oameni care sa impartaseasca din cunostintele si experientele lor, oameni care se ghideaza dupa niste valori fara sa le afiseze pe tapet tot timpul;
Mihai este pentru mine un astfel de om. Nu o sa-l numesc prieten, probabil nu l-as suna in miez de noapte daca as avea o problema urgenta de rezolvat, dar l-as suna daca as vrea sa discut o problema importanta, daca as avea nevoie de experienta si parerea lui.

El este Mihai
Numai azi am avut acces la atatea poze de-ale lui, si lasand la o parte experienta, munca, valorile si lucrurile in care credem, Mihai este un tanar caruia ii place sa se distreze, ii place sa munceasca, se bucura de prieteni, calatoreste mult, e ‘campion’ la aproape orice sport, mai putin sah, rugby, … volei, …… si tenis :):):):):):):):):):):):):):)
Acum ca il stiti pe Mihai, sa nu aveti impresia ca stiti totul despre mine 🙂 e mult mai mult de descoperit 🙂
curand
Advertisements

Read Full Post »

no title

I think sometimes to all the people that I see in interviews, and I weight their answers, and sometimes I compare myself to them. What’s driving all these people in life? What’s their motivator? What’s that thing that makes them vibrate, that makes them feel alive? I asked today a colleague what’s the thing that he likes most beside work, because work is something they all put passion in, and he did not answer me. I do not know if I would have an answer to that question. I think I’d have some answers, actually I was thinking many times what would I do with my time if I wouldn’t need the money for living?

And I think that the best thing that would fit me is volunteering, working in the benefit of the community.

Read Full Post »

Caldura ma tine in casa, desi cel mai mult mi-as dori sa fiu acum pe o plaja, la soare, sau cel putin la malul unei ape, bucurandu-ma de caldura, nu sufocata de ea. Sa zicem ca va veni si vremea aia, am ajuns sa duc dorul verilor de la Braila cand puteam oricand sa fug la Lacu Sarat, la plaja. Mi-e dor si de verile de la Hateg, cand puteam sa fug la baraj sa fac o baie rece.
Bucurestiul ma limiteaza, ma constrange, si parca vara face mai acut acest sentiment.
Asa ca revin la aceasta zi de sambata. Lasand la o parte caldura, ma delectez cu o activitate pentru care de mult timp nu am mai avut timp. Ascult Charles Aznavour si citesc “Un an bun”, aventuri din Provence. Una peste alta, am un inceput de weekend excelent, sa vedem cum va fi si continuarea 🙂
same aura

Read Full Post »

about fears

I love the feeling of always being connected. I love seeing people all around me, busy will all kind of stuff, getting involved and throwing with ideas. I love them when they gather to a desk questioning what message to write on a billboard or what to offer as a birthday gift to one of us. I love the feeling of sharing my successes with everybody and also enjoying their successes.

We will be moving to a new office starting next Monday and actually I am afraid I will not be so close to them as until now. Gelu asked me today for how long am I working here and yes, it’s been almost two months, only two months. I am afraid there it will be too corporate, a wider space with long distances and less opportunities to interact. I hope I’m wrong, I pray to be wrong.

I guess soon I will find out

Read Full Post »

Romania de azi

Este mai bine de o luna de cand nu am mai reusit sa urmaresc un jurnal de stiri cap-coada. In seara asta, am dat peste jurnalul TVR de la ora 11 PM din intamplare, cum zilnic eram fan Revista Presei cel putin, am dat volumul putin mai tare invartindu-ma prin casa si ascultand, sa ma aduc si eu la zi cu ce se mai intampla prin tara noastra.
Surprinzator, sau nu 🙂 acelasi circ dintotdeauna, asezonat functie de anotimp si perioada electorala. Aceeasi canicula din fiecare an, cu recorduri noi insa la pierderile din agricultura, rememorand nostalgic instalatiile de irigatii de pe vremea odiosului si speculand firma carui om politic va mai castiga licitatiile la noile lucrari de amenajare a sistemelor de irigatii, care evident sunt o necesitate in conditiile schimbarilor climaterice din Romania. Ca sa continuam in acelasi ritm, aceleasi spitale cu cate 1000 de paturi, 100 de internari pe zi si doar cu 70 de aparate de aer conditionat in dotare, macar instalate strategic, in salile de operatii, la terapie intensiva si la cardiaci, sa nu zicem ca ne mor oamenii in spitale, prioritati la Ministerul Sanatatii, cu totul si cu totul altele, bine ca exista totusi sponsorizarile (si astea insa, tot in functie de interese). Un alt domeniu, pensionarii care au iesit sa protesteze, taman acuma cu canicula, nu stiu cum se face dar in fiecare an este la fel, trebuie sa fie de vina sezonul, totusi, noutatea, o lege PSD blocata in Parlament, marul discordiei; reportajul, insotit cum se cuvine cu imagini de la sedinta parlamentara, la care au participat si pensionari, cand s-au perindat pe la pupitru alesii neamului care mai de care cu discursuri de sa ne crape obrazul de atata rusine, sa stea pensionarul roman cu pensie de 3 milioane dupa ce a muncit 40 de ani, de ti se intoarce stomacul de greata numai cand auzi versul de inceput; in conditiile in care numarul contribuabililor s-a injumatatit in ultimii 10 ani, numarul pensionarilor a crescut iar statul roman nu a inteles sa se poarte ca si un agent economic pe o piata capitalista si sa inceapa sa investeasca, sa construiasca, sa economiseasca; aceeasi tendinta de consum ca si in societate, ne imprumutam si ne indatoram, consumam, ca de pus inapoi, ai ce-or veni dupa noi sa se ingrijeasca. Nu pot sa cred ca inca nu le este rusine … dar, si daca masura trece de Parlament, anul viitor la alegerile parlamentare si la cele prezidentiale, cine va reveni in forta batandu-se cu pumnul in piept ca a marit pensiile romani? tot PSD-ul, ca doar de, e parte din strategie, ca la carte. Si doar pentru variatie, placa cu schimbatul bordurilor in capitala in fiecare sezon, ca doar e la moda, si muncitorii care mai vand o bordura-doua, filmati cu camera ascunsa, in timp ce un angajat al Primariei da asigurari ca nu se va plati nimic in plus de la contribuabil si ca muncitorul fura de la firma, parca daca nu sunt borduri de ajuns, ramane lucrarea neterminata, se mai face un deviz-doua, ca de’ urgente, vremea, sau o estimare de buget initiala un pic eronata.
Atat am reusit sa ascult, si mi-am dat seama ca intr-o luna Romania nu a devenit mai buna, mai inteleapta sau macar mai constienta de mocirla in care se scalda. Am ratat probabil vreun sondaj conform caruia Becali ar fi presedinte al Romaniei daca maine ar fi alegeri prezidentiale, am ratat probabil vreo cearta Basescu-Tariceanu si ca sa nu intru prea mult in detalii cateva crime, violuri si alte asemenea, ca doar vorbim despre Romania.
Stiu ca ‘traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul’ dar daca ne-am lua cateva minute zilnic sa ne dam la o parte si sa privim de undeva de sus cum traim, poate am gasi totusi timpul sa mai si schimbam atat cat putem fiecare, ca sa facem ‘mocirla’ asta poate nu chiar poiana de narcise, dar macar un lan de grau. Nu-mi sta in fire un ton atat de sumbru, dar mi-as dori sa ne putem rupe din sistemul asta care ne corupe si care ne otraveste zilele clipa de clipa.
Asta a fost Romania de azi, nu pot decat sa sper ca Romania de maine va avea parte si de ceva mai bun.

Read Full Post »

In curand se fac doi ani de cand sunt in Bucuresti, si din nou sunt pe cale sa ma mut. Oare de data asta va fi in sfarsit acasa? mi-e frica sa sper. Acasa nu mai e acasa de cand am plecat la facultate la Iasi, dar atunci imi doream sa plec, sa nu mai fiu acasa. Acum, acasa e ca la hotel, la Bucuresti nu e acasa, iar eu ratacesc intre o camera inchiriata, un apartament intr-un oras pe malul Dunarii, nostalgia unui burg medieval si inca visez la acasa.
Cum e acasa pentru voi? e un colt de natura in spatele gradinii de la tara, e o sufragerie cu mobila greoaie, e o terasa, e malul unui rau, e curtea unui bloc? si cum ar trebui sa fie acasa?

Read Full Post »


see you all there on Monday morning :):):):)

Read Full Post »

Older Posts »